Akiba - partea I

Fiecare pasiune sau hobby ?şi are propriul loc, considerat “sacru". Alpiniştii vor să escaladeze Everest-ul, cei pasionaţi de fenomene OZN speră să viziteze Area 51, cei cărora le plac jocurile de noroc ?şi doresc să joace la Vegas. Cei care iubesc opera ?şi doresc să vadă un spectacol la Scala din Milano, cei care iubesc pictura vor să viziteze Louvre, cei cărora le plac carnavalurile visează să meargă la Rio…

Pentru otaku, locul “sacru” este Akihabara (Akiba pentru cunoscători!). Chiar dacă acum se pot cumpăra din magazine online aproape toate mărfurile care se găsesc ?n Akiba (excepţie făc?nd cele v?ndute ?n maid café, bine?nţeles ), dorinţa şi atracţia pentru acest loc răm?ne ?ntipărită ?n mintea oricărui otaku. Pentru că Akiba nu este numai un district de shopping, Akiba este o stare de spirit. Pentru că senzaţiile, plăcerea de a fi acolo, nu pot fi găsite ?n nici un alt loc de pe glob. Pentru mine, Akiba va răm?ne o permanentă atracţie, un loc pe care l-aş vizita zilnic. Mi-a plăcut foarte mult c?nd am ajuns pentru prima dată acolo, pot spune că ?mi place poate şi mai mult acum, c?nd cunosc locurile.

Follow up:

Denumirea de Electric Town vine din perioada de după cel de al doilea război mondial, c?nd ?n această zonă a apărut mai ?nt?i o piaţă ilegală de produse electronice (tuburi catodice şi alte componente), l?ngă prima şcoală de acest profil. Apoi s-au deschis mici magazine, care vindeau ?n special radiouri. ?n anii ‘60-’70 aici s-au v?ndut televizoare, frigidere şi maşini de spălat, ?n anii ‘80-’90 computere şi jocuri video. Odată cu dezvoltarea industriei manga/anime, Akihabara a devenit principalul loc pentru v?nzarea de produse din acest domeniu, deoarece foarte mulţi din cei care veneau aici erau şi fani manga/anime. Magazinele pe acest profil au luat amploare după anul 2000.

Majoritatea magazinelor din Akihabara care v?nd astăzi produse electronice au păstrat stilul celor de la ?nceput. Magazinele situate la parter au marfa expusă ?n stradă, surprinzător pentru mine, obişnuită ca mărfurile scumpe să se v?ndă ?n magazine care arată pretenţios. Pentru că nu este vorba doar de piese electronice sau de componente pentru computer, ci de ultimele modele de laptop, telefoane mobile, camere video, aparate foto sau jocuri video.

Mi-a fost greu să mă obişnuiesc cu ideea că se pot cumpăra produse de c?teva mii de dolari de la o tarabă.

Există ?nsă un alt lucru cu care poate nu reuşeşti să te obişnuieşti niciodată: cu v?nzătorii care strigă, prezent?nd un produs anume. Pot fi chiar mai mulţi v?nzători ?n faţa aceluiaşi magazin, cu microfoane sau fără, prezent?nd fie produse noi, la care se face promoţie, fie produse care sunt la reducere.

Hărmălaia este continuă, ?ncep?nd de dimineaţă, c?nd se deschid magazinele, intensific?ndu-se spre seară, c?nd numărul clienţilor creşte. M-am distrat ?ntr-o seară, c?nd am rămas ?n zonă p?nă s-au ?nchis ultimele magazine (ora 20.30-21) şi am văzut cum au continuat să-şi prezinte produsele p?nă au dispărut şi ultimii clienţi.

Există şi opusul, Yodobashi, un supermarket foarte mare, cu c?teva etaje, cu autoservire, ?n stilul cu care suntem obişnuiţi ?n Europa.

Am vizitat etajul cu telefoane mobile, care avea o ofertă imensă. La accesoriile pentru telefoane oferta era aberantă, sute de carcase, de la cele simple p?nă la cele cu plăcuţe colorate, unele ?n relief, imit?nd pietrele preţioase şi mii de phone-strap. Cred că dureaza o zi să poţi vedea tot ce oferă Yodobashi, eu cum nu aveam de g?nd să cumpăr electronice, am studiat cu atenţie doar standul lui Nikon.

Revenind la istorie, denumirea Akihabara este mult mai veche dec?t cea de Electric Town. Pe locul ?n care se află astăzi podul Mansei, ?n 1800 era una din intrările ?n Edo.

După ce cartierul din această zonă a ars ?ntr-un incendiu devastator ?n anul 1869, deoarece Palatul Imperial se afla relativ aproape, familia imperială a decis să lase o zonă liberă, care să acţioneze ca un tampon ?ntre palat şi zona locuită. După incendiu, ?n locul rămas liber, a fost ridicat un altar shinto, “The extinguisher shrine“, despre care localnicii au crezut că ar fi ?nchinat lui kami Akiba (sau Akiha), protector contra incendiilor. ?n timp, zona din jurul altarului a devenit cunoscută cu numele de “Akiba ga hara” sau “Akibappara” (The Diety Akiba’s Square). Altarul a fost mutat ?n 1888 ?n Matsugaya, l?ngă Asakusa, dar denumirea zonei a rămas Akihabara.