Not infrequently, events I couldn’t control and that messed up my tight schedule, where more good than bad. An event like this

happened on my first visit to Meiji Jingu, when a strong rain caught me, probably not by accident, next to the temizuya and forced me to stop for about half an hour.

For a while, I stayed upset, trying to estimate how long it will last. I was looking at the big raindrops, hitting and moving the pebbles from the pavement. Then, the rain got stronger, the raindrops merged into a sheet of water and the building across seemed to change the colors and textures, looking like an impressionist painting. On that moment, everything changed for me and I started to enjoy the beauty of those moments.

Meiji Jingu, locul meu preferat din Japonia

Nu de puţine ori, evenimente pe care nu le-am putut controla şi care mi-au dat peste cap programul mult prea încărcat, au avut

mai multe părţi bune decât rele. Un asemenea eveniment s-a întâmplat la prima vizită la Meiji Jingu, când o repriză de ploaie torenţială m-a prins, probabil nu întâmplător, lângă temizuya şi m-a obligat să stau câteva zeci de minute în acel loc.

O vreme am stat bosumflată, supărată, încercând să-mi dau seama cât va dura. Priveam picăturile mari, rare, care se izbeau de pietrişul de pe alee, mutând pietricelele mici. Apoi, ploaia s-a înteţit, picăturile s-au unit şi au devenit şuvoaie. Clădirea de vis-a-vis se vedea printr-o pânză de apă care îi schimba culorile şi textura, făcând-o să arate ca o pictură impresionistă. În momentul acela totul s-a schimbat şi am început să mă bucur de frumuseţea acelor clipe.

Read more

During my first visit in Tokyo, I stayed at a hotel in Asakusa. Arriving early, after I left my luggage at reception, until the hour

when I could check-in the room, I took a walk in the area, eager to see the places I have read about. And the first place I visited was the Senso-ji complex, the oldest temple in Tokyo. I enjoyed it so much that the next year, when I returned, I repeated the experience. Only after the stroll through these lovely places, I had the feeling that I returned.

Because of that, in the last evening in Tokyo, no matter how tired I am and regardless of weather, I walk again to Senso-ji, to say farewell.

Last year, on my last night in Tokyo, a warm night of July, with the sky almost clear and a mysterious full moon, I took my camera and the tripod and went to take night pictures at Senso-ji.

O noapte de vară la Senso-ji

La prima vizită în Tokyo m-am cazat la un hotel din Asakusa. Sosind devreme, după ce mi-am lăsat bagajele la recepţie,

până la ora când am putut să-mi iau în primire camera, m-am plimbat prin zonă, nerăbdătoare să văd locurile despre care citisem. Iar primul loc pe care l-am vizitat a fost complexul de la Senso-ji, cel mai vechi templu din Tokyo. Mi-a plăcut atât de mult, încât anul următor, când am revenit, am repetat experienţa. Abia după plimbarea prin locurile atât de dragi, am avut sentimentul că am revenit.

În ultima seară din Tokyo, oricât de obosită aş fi şi indiferent de vreme, merg din nou la Senso-ji, să-mi iau la revedere.

Anul trecut, în ultima seară din Tokyo, o seară caldă de iulie, cu cer aproape senin şi cu o misterioasă lună plină, mi-am luat aparatul şi trepiedul şi m-am dus să fac fotografii de noapte la Senso-ji.

Read more

Setsubun ( 節分 ) este o sărbătoare care are loc în ultima zi a vechiului anotimp. Din cele patru sărbători anuale, cea mai importantă este cea care are loc pe 3 sau 4 februarie, care marchează venirea primăverii. Aceasta se mai numeşte şi risshun ( 立春 ) deoarece este foarte apropiată de sărbătoarea Anului Nou chinezesc. Fiind calculat după un calendar lunar, Anul Nou chinezesc nu corespunde unei zile fixe, conform calendarului gregorian, ci diferă de la an la an, fiind situat în perioada 21 ianuarie şi 20 februarie. Anul acesta a fost pe 26 ianuarie.

În Japonia, sărbătoarea Setsubun datează din perioada Muromachi (1333-1568). Obiceiul vine de la un vechi ritual chinezesc, atestat documentar în timpul dinastiei Zho (1067), care constă în alungarea spiritelor rele, de către oameni îmbracaţi în piele de urs.

foto: www.wikipedia.org

Citeşte mai departe

Tanabata ( Evening of the seventh - 七夕 ) este o sărbătoare dedicată stelelor, introdusă în Japonia în perioada Heian ( 794–1185 ), inspirată după sărbătoarea chinezească Qi Xi ( The Night of Sevens - 七夕 ).

O legendă chinezească spune că numai în cea de a şaptea zi a celei de a şaptea luni, calculate după calendarul lunar, cei doi îndrăgostiţi Hiko Boshi ( Altair ) ( sau Kengyuu Boshi, după alte surse ) şi Orihime Boshi ( Vega ) se pot întâlni pe Calea Lactee. Cele două stele, Vega ( din constelaţia Lyra ) şi Altair ( din constelaţia Aquila ) sunt separate de Calea Lactee. Fenomenul astronomic celebrat este întâlnirea celor două stele, care în acel moment se văd de aceeaşi parte a Căii Lactee. În ziua de astăzi, după ce în Japonia s-a renunţat la calendarul lunar, sărbătoarea are loc pe 7 iulie. În unele zone însă are loc pe 7 august.

Citeşte mai departe

Meiji Jingu ( 明治神宮 ) este un templu shinto închinat împăratului Meiji şi împărătesei Shoken. A fost construit în anul 1920, ca loc pentru venerarea lor. Clădirea originală a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, cea folosită astăzi fiind reconstruită în anul 1958. Este cel mai vizitat loc din Tokyo în perioada Anului nou ( Shogatsu ). În anul 2001 au fost 3.260.000 de vizitatori în perioada 1-3 ianuarie!

Meiji Jingu a fost cea mai plăcută experienţă din punct de vedere spiritual pe care am avut-o în Tokyo. Templul este aşezat foarte aproape de staţia Harajuku, în mijlocul unui parc ( Yoyogi Park ) cu copaci bătrâni şi deşi. Cu toate că are aspect natural, parcul nu este o porţiune a unei vechi păduri, ci a fost plantat de 110.000 de voluntari în anul 1920. Durează aproximativ 10-15 minute să parcurgi distanţa de la primul torii, aflat la intrarea în parc, trecând prin celelalte două, până la clădirea principală. Cele trei torii delimitează rând pe rând, spaţiul sacru de cel profan. Pe măsură ce înaintezi, parcă intri într-o altă lume.

Citeşte mai departe