Tags: kaminarimon
A summer night at Senso-ji
By Muza-chan on Apr 20, 2009 | In Tokyo seen by Muza-chan, English | 9 feedbacks »
| During my first visit in Tokyo, I stayed at a hotel in Asakusa. Arriving early, after I left my luggage at reception, until the hour | 
|
when I could check-in the room, I took a walk in the area, eager to see the places I have read about. And the first place I visited was the Senso-ji complex, the oldest temple in Tokyo. I enjoyed it so much that the next year, when I returned, I repeated the experience. Only after the stroll through these lovely places, I had the feeling that I returned.
Because of that, in the last evening in Tokyo, no matter how tired I am and regardless of weather, I walk again to Senso-ji, to say farewell.
Last year, on my last night in Tokyo, a warm night of July, with the sky almost clear and a mysterious full moon, I took my camera and the tripod and went to take night pictures at Senso-ji.
O noapte de vară la Senso-ji
| La prima vizită în Tokyo m-am cazat la un hotel din Asakusa. Sosind devreme, după ce mi-am lăsat bagajele la recepţie, |
|
până la ora când am putut să-mi iau în primire camera, m-am plimbat prin zonă, nerăbdătoare să văd locurile despre care citisem. Iar primul loc pe care l-am vizitat a fost complexul de la Senso-ji, cel mai vechi templu din Tokyo. Mi-a plăcut atât de mult, încât anul următor, când am revenit, am repetat experienţa. Abia după plimbarea prin locurile atât de dragi, am avut sentimentul că am revenit.
În ultima seară din Tokyo, oricât de obosită aş fi şi indiferent de vreme, merg din nou la Senso-ji, să-mi iau la revedere.
Anul trecut, în ultima seară din Tokyo, o seară caldă de iulie, cu cer aproape senin şi cu o misterioasă lună plină, mi-am luat aparatul şi trepiedul şi m-am dus să fac fotografii de noapte la Senso-ji.
Asakusa - partea a doua
De Muza-chan la Ian 4, 2008 | În Tokyo seen by Muza-chan | Trimite comentariu »
Asakusa se poate vizita şi în stil tradiţional, închiriind o ricşă din faţa porţii Kaminarimon. Cuvântul ricşa vine din japoneză: jinrikisha 人力車 ( care ar însemna vehicol cu putere umană ). Ricşa a apărut în perioada Meiji şi a devenit principalul mijloc de transport în Edo, unde a înlocuit palanquin-ul, fiind mult mai rapidă. S-a ales să se folosească oameni în loc de cai, pentru că un om era mult mai prost plătit decât cheltuiala pentru întreţinerea unui cal. Se estimează că în jurul anului 1870 erau aproximativ 40.000 de astfel de vehicole. Acest serviciu este folosit şi astăzi şi în scop turistic, dar şi pentru distracţia localnicilor. In general, am văzut că perechile de tineri japonezi închiriază ricşa.
Băieţii care lucrează aici sunt atletici, poartă pantaloni scurţi cu o croială ciudată, care sunt largi când stau în poziţie normală, fiind făcuţi să fie comozi în poziţia în care stau când trag ricşa. Aceştia invită cuplurile la plimbare. I-am văzut discutând şi distrându-şi clientele. Tot ei fac curat în acea zonă, fiind ceva obişnuit să-i vezi cu o mătură şi un făraş. Nu am apelat la serviciile lor, considerând înjositor să mă plimb cu un vehicol tras de un om. În Asia însă, lucrurile sunt privite cu totul altfel.
Asakusa - partea întâi
De Muza-chan la Dec 4, 2007 | În Tokyo seen by Muza-chan | 6 comentarii »
Asakusa este o zonă situată în nord estul Tokyo-lui. A fost iniţial un oraş dezvoltat în perioada Edo în jurul templului Senso-ji. în timp, a devenit o puternică zonă comercială şi culturală.
Asakusa trebuie neapărat vizitată, pentru că oferă lucruri diferite faţă de zonele noi. De la oamenii care trăiesc aici (este un lucru firesc să vezi o doamnă îmbrăcată tradiţional), la micile altare, rămase printre blocuri şi la restaurantele tradiţionale, pe care le întâlneşti la tot pasul.
